Aninoasa este primul oraş din România care a intrat în insolvenţă. Închiderea minei din zonă, alături de plata ratelor la un credit contractat în acelaşi timp, au condus la falimentul localităţii.

„A luat un credit de la bancă şi nu l-a mai putut plăti”, o frază tot mai des auzită în ultimii ani, mai ales în discuţiile despre companii şi clienţii persoane fizice. Însă, municipalităţile, preferate până nu de mult de către bancheri ca destinaţie sigură de plasare a creditelor, au început să aibă probleme, să plătească cu întârziere creditele. Şi peste asta a venit şi legea insolvenţei autorităţilor publice, care permite ca pentru prima oară o localitate să se pună la adăpost faţă de creditori, prerogativ rezervat doar firmelor până acum.

O ordonanţă de urgenţă din luna mai a căzut la fix peste problemele oraşului Aninoasa din judeţul Hunedoara. Localitatea cu 5.000 de locuitori avea mari probleme cu plata furnizorilor şi creditorilor, aşa cum Economica.Net a scris aici..

În luna iunie, după o cerere depusă la Tribunalul Hunedoara, Aninoasa a intrat oficial în insolvenţă. Instanţa a numit administrator judiciar pe SCP Tudor&Asociaţii SPRL, care a întocmit un raport privind cauzele insolvenţei şi tabelul preliminar al creanţelor. Puteţi citi mai multe aici.

Datoriile primăriei au crescut de la 4 milioane de lei în 2007 la 10,5 milioane de lei în 2011, când gradul de îndatorare era de 200%. În 2012, după ce a primit nişte bani de la Consiliul Judeţean pentru plata arieratelor şi s-au făcut compensaţii cu furnizorii, datoriile au scăzut la 6,6 miloane de lei, însă gradul de îndatorare a rămas ridicat, de 100%, se arată în raport.

Firmele aveau datorii la Primărie – taxe şi impozite neîncasate – de 2,7 milioane de lei la sfârşitul lunii martie. 2,2 milioane de lei sunt numai datoriile unor firme intrate în insolvenţă sau deja radiate, „fapt care face foarte dificilă recuperarea acestor sume”, apreciază administratorul judiciar.

Nici oamenii nu au bani să plătească. Persoanele fizice aveau datorii de 1,9 milioane de lei la bugetul local.

Anul trecut primăria a realizat doar 60% din încasările bugetare propuse, însă în acest an situaţia s-a îmbunătăţit, cu un grad de colectare de 82%.

De unde vin banii? În proporţie de 93% din sumele defaclate de TVA şi cele din impozitul pe venit. Doar 5% ia primăria din taxele şi impozitele locale. Practic, localitatea este pe deplin dependentă de banii veniţi de la centru via Consiliul Judeţean, dependenţă care a tot crescut în ultimii ani, „instituţia putându-se baza într-o măsură foarte mică pe veniturile proprii, ceea ce denotă o situaţie nefavorabilă”, după cum constată autorii raportului.

În 2006, pe vremea primarului Ilie Botgros, care a fost edilul oraşului timp de 20 de ani, primăria lua un credit de 2,7 milioane de lei de la Banca Comercială Română. Banii luaţi pentru investiţii au dus, însă, la supraîndatorarea oraşului. Au fost reparate mai multe imobile, biserici, s-a modernizat sediul primăriei, însă banii nu au mai ajuns şi pentru alimentarea cu gaze naturale a oraşului.

Până în 2010, primăria a rambursat din ratele de capital, după care s-a oprit, astfel că principalul rămas e de 2,3 milioane de lei. Pe dobânzi, însă, a plătit 1,4 milioane de lei! Cel mai mult au scos din fondurile primăriei dobânzile penalizatoare, care din momentul în care încep să curgă nu se mai opresc şi ustură până debitorul nu revine la zi cu plata ratelor ori intră în insolvenţă. Ceea ce s-a şi întâmplat. Administratorul judiciar apreciază că accesarea acestui credit reprezintă principala cauză a insolvenţei.

Pe vremea când fostul primar Botgros lua creditul de la BCR, exploatarea minieră din oraş se închidea. Pe lângă faptul că jumătate din populaţia activă lucra la mină, exploatarea era şi principalul contribuabil la bugetul local.

Închiderea Exploatarii Miniere Aninoasa din 2006 a avut numeroase implicatii negative la bugetul local al Orasului Aninoasa, se arată în raport:
- au fost reduse semnificativ veniturile proprii ale bugetului local, Exploatarea Minieră fiind cel mai important contribuabil la veniturile bugetului local;
- având în vedere că majoritatea populaţiei active din zona se ocupă cu mineritul, rata şomajului a crescut;
- scazând veniturile locuitorilor, a scăzut atât gradul de colectare al taxelor si impozitelor de la persoane fizice, cât şi sumele repartizate de la Bugetul Consiliului Judetean

Se pare că cele două evenimente majore în viaţa micuţei urbe de pe Valea Jiului s-au sincronizat în mod catastrofic, fără ca edilii să vadă pericolul potenţial. Localitatea n-a plătit aproape nimic din credit, însă a dat echivalentul a jumătate din suma împrumutată pe dobânzi. Şi localnicii nu au încă nici gaze. Dar vremurile grele nu te pot opri să oferi ocrotire oamenilor angajându-i la Primărie.

Peste jumătate din bugetul primăriei se ducea în 2010 pe cheltuielile de personal. La acel moment erau plătiţi 126 de oameni din bugetul local, număr considerat supradimensionat de către administratorul judiciar – şi una dintre cauzele care a dus la instaurarea stării de insolvenţă. Numărul lor a scăzut în anii următori, şi s-a ajuns la 78 de angajaţi în prezent, cu care instituţia poate funcţiona.

Foştii responsabili ai primăriei ar putea, teoretic, să răspundă cu averea, în cazul în care au folosit bunurile sau creditele unităţii administrativ-teritoriale în scop personal, colectiv sau în beneficiul altei persoane, ori dacă se fac vinovaţi de fraude, falsuri sau alte abuzuri.

„Până la această oră nu putem spune că s-a întâmplat ceva penal. Este acel credit de la BCR, dar nu putem spune că a fost luat în alte scopuri în afara investiţiilor (…) Dacă vom găsi noi surse care să indice că s-a întâmplat ceva în neregulă, vom sesiza judecătorul”, ne-a declarat Daniel Faur, de la Tudor şi Asociaţii.

Nici actualului primar, Nicolae Dunca (PSD), aflat la primul mandat, nu i-a fost ridicat dreptul de ordinator de credite, deşi legea permite practicienilor în insolvenţă să facă asta.

Faur estimează că localitatea ar putea sta în insolvenţă trei ani, perioada maximă admisă de lege, dacă situaţia nu se îmbunătăţeşte. În octombrie ar putea fi depus tabelul definitv al creanţelor, iar în noiembrie ar putea fi aprobat planul de reorganizare, dacă nu există contestaţii.

Pe baza planului, adminstratorul va putea propune creditorilor reducerea unor datorii. „Dacă venim cu argumente şi le arătăm că e mai bine să primească 70-80% din bani, decât să nu primescă nimic, poate îi convingem”, spune Faur.