Piaţa bancară dă semne de creştere în Europa Centrală şi de Est, atât la nivelul profitabilităţii, cât şi al redresării activităţii de creditare. Un tren regional în care bancherii români au şanse mici să urce printre primii, din cauza problemelor încă nerezolvate din piaţă.

Rata uriaşă a creditelor neperformante şi starea încă precară, în realitate, a economiei reale împiedică redresarea activităţii de creditare şi a profitabilităţii băncilor din România, în ciuda indicatorilor macroeconomici buni raportaţi de autorităţi şi a tendinţei de creştere din regiune.

După câţiva ani în care tiparniţele băncilor centrale din întreaga lume au duduit, pompând bani în piaţă prin canalul bancar, şi în care mai multe instituţii financiare cu probleme au fost salvate cu banii contribuabililor, bancherii par să-şi fi recâştigat zâmbetul. Un optimism aproape generalizat a fost afişat la reuniunea anuală a reprezentanţilor instituţiilor financiare publice şi private, organizată săptămâna trecută de Euromoney, la Viena. Cu câteva semne bune venite din economia Uniunii Europene, care ar trebui să crească anul acesta cu 1%, bancherilor li se pare că încep să vadă luminiţa şi la capătul tunelului din propria piaţă. „Există încă mai multe provocări, dar la finele acestui an vom vedea semnele unui sistem bancar mai puternic“, a declarat, în deschiderea conferinţei Euromoney, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei, proaspăt întors de la o reuniune a şefilor de bănci centrale, din Basel.

Şanse mici pentru relansarea creditării:
Speranţele de creştere a creditării şi profiturilor se îndreaptă în special către pieţele central şi est europene (ECE). „Semnele redresării economice în vestul Europei se transmit şi într-o producţie industrială mai mare în regiunea ECE, deşi persistă diferenţe notabile între ţări. Mai departe, îmbunătăţirea activităţii economice în regiune va fi însoţită de accelerarea creditării, împinsă cu precădere de sectorul clienţilor corporativi“, a declarat Gianni Franco Papa, şeful diviziei pentru Europa Centrală şi de Est a grupului Unicredit.

Potrivit unui studiu realizat de analiştii grupului, creditele bancare vor avea, în perioada 2013-2015, creşteri anuale importante, de peste 4%, în ţări ca Polonia, Slovacia, Cehia sau Serbia, şi de-a dreptul spectaculoase în Turcia şi Rusia (17%, respectiv 14,7%). În acest tablou optimist, perspectivele pentru România fac notă discordantă. „Anul acesta, ne aşteptăm tot la o creştere negativă pentru România, -0,8%, dar decelerarea creditării va fi totuşi mai puţin amplă decât anul trecut“, spune Carmelina Carluzzo, deputy head of CEE Strategic Analysis în cadrul grupului Unicredit. Pentru intervalul 2013-2015, creşterea anuală a creditării bancare în ţara noastră va fi de doar 1,2%, a doua cea mai proastă din regiune, după Slovenia.

Bani mai puţini de la băncile mamă, mai mulţi de la deponenţi:
O evoluţie ceva mai bună, dar nu peste media regiunii, este aşteptată din partea depozitelor bancare, care ar urma să crească, în acelaşi interval, cu 4,4% anual. Dacă în cazul creditelor, avansul va fi susţinut de clienţii companii, la depozite, contribuţia principală o vor avea clienţii persoane fizice.

De altfel, bancherii europeni vorbesc tot mai mult de trecerea către un „nou model“, în care structura finanţărilor bancare se schimbă considerabil, urmând să se bazeze tot mai mult pe depozite atrase şi capital, şi mai puţin pe finanţări externe. Ponderea finanţărilor de la băncile-mamă în totalul pasivelor băncilor din regiunea noastră a scăzut deja, de la 22%, în decembrie 2008, la 14%, la finele lunii septembrie 2013, în timp ce ponderea depozitelor atrase a crescut de la 51% la 57%, concomitent cu un avans al ponderii capitalului de la 11% la 16%.