Banii europeni intraţi în conturile fermierilor din România prin proiecte de investiţii se apropie de pragul de 4 miliarde de euro după şase ani de când UE pompează fonduri în agricultura locală. Care este însă impactul concret al acestor fonduri asupra indicatorilor din agricultură?
"Am luat în ultimii ani două combine, două tractoare, semănători şi am instalat un sistem de irigat. Valoarea investiţiilor s-a ridicat la 1,5 milioane de euro, proiectele fiind făcute pe bani europeni. Mai am câteva tractoare mai mici pe care le aveam şi înainte de 2007, dar le-am scos din circuitul important al producţiei pentru că nu sunt eficiente şi consumă de două ori mai mult decât cele noi. În această perioadă am reuşit să cresc productivitatea prin majorarea investiţiei la hectar. Am făcut acest lucru prin utilizarea de îngrăşăminte sau irigaţii", explică impactul concret din teren Vasile Berbecel, proprietar al firmei Ceres Smirna, care exploatează 2.600 de hectare de teren în judeţul Ialomiţa.
Investiţii similare celor făcute de Vasile Berbecel au fost realizate şi de alţi fermieri locali, având în vedere că da¬tele Ministerului Agriculturii (MADR) arată plusuri faţă de acum cinci ani privind parcul de utilaje agricole, infrastructura de silozuri şi magazii de cereale sau utilizarea de îngrăşăminte agricole.
La nivel de economie infrastructura de silozuri şi-a majorat în ultimii patru ani capacitatea cu 16%, la 17,3 milioane de tone de materii prime agricole, în perioada 2007-2011 fermierii au achiziţionat 9.000 de tractoare noi şi second-hand, iar utilizarea de îngr㬺ăminte a crescut pe acelaşi interval cu 25%.