Investiţiile derulate prin parteneriate public-private (PPP) ar putea primi finanţare şi din bani publici sau fonduri europene nerambursabile, potrivit unui proiect lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine, Dan Şova, informează Mediafax.

"Cu toată complexitatea generată de combinarea diferitelor seturi de norme, de practici şi calendare comunitare şi naţionale în cadrul aceluiaşi proiect, în multe tipuri de proiecte publice, un parteneriat public-privat în care se atrag şi fonduri structurale se poate dovedi soluţia optimă", se arată în expunerea de motive a proiectului.

Autorii documentului arată că atunci când proiectul va fi unul "relativ simplu", putând fi structurat integral de partenerul public sub aspect tehnic şi juridic, se va aplica OUG 34/ 2006 (privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii), fie sub forma unei achiziţii publice, atunci când partenerul public îl poate finanţa integral, fie sub forma concesiunii în cazul în care finanţarea şi riscurile sunt preluate de partenerul privat.

Proiectul de lege prevede că durata contractului de parteneriat public-privat va fi stabilită în principal în funcţie de termenul de amortizare a investiţiilor realizate de societatea de proiect şi/ sau de modalitatea de finanţare, astfel încât să se asigure atât un profit rezonabil, cât şi preţuri suportabile pentru serviciile prestate publicului.

Legea va reglementa atât parteneriatul public-privat instituţional, cât şi pe cel contractual, dar va impune derularea investiţiei prin intermediul unei societăţi de proiect având acest obiect exclusiv de activitate.

Societatea de proiect va avea drept acţionari fie partenerul privat alături de cel public, fie exlusiv pe cel dintâi.

"Este reglementată posibilitatea utilizării fondurilor publice în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat iar modalităţile prin care partenerul public poate contribui la realizarea proiectului sunt enumerate de lege", potrivit expunerii de motive.

Partenerul public va putea contribui la realizarea investiţiei prin drepturi constituite în favoarea societăţii de proiect, contribuţii în numerar la capitalul acesteia, asumarea unor obligaţii de plată sau acordarea de garanţii în favoarea finanţatorilor precum instituţii de credit sau financiare.

În plus, acesta va putea participa la investiţiile necesare cu resurse financiare provenind exclusiv din fonduri nerambursabuile sau contribuţie naţională, în condiţii care vor fi specificate în normele de aplicare a legii.

Potrivit noii reglementări, veniturile societăţii de proiect pe perioada derulării investiţiei pot proveni atât din tarifele colectate de la utilizatorii bunului sau servicului, cât şi din plăţi realizate de partenerul public.

Contractele vor fi atribuite prin procedura de dialog competitiv iar partenerii publici vor putea autoriza investitorii privaţi să prezinte oferte alternative şi vor solicita acestora constituirea unei garanţii de participare în cuantum de 0,5% din valoarea estimată a contractului, fără TVA.

Partenerii publici, autorităţi sau instituţii locale, centrale şi regionale, vor putea modifica partea reglementară a contractului de parteneriat public-privat şi îl pot denunţa unilateral, cu notificarea prealabilă a partenerului privat şi a societăţii de proiect, din motive excepţionale legate de interesul naţional sau local.

În cazul în care modificarea sau denunţarea acordului îi generează prejudicii, partenerul privat va avea dreptul să primească despăgubiri conform contractului, iar în cazul unui dezacord cu privire la cuantumul acestora, suma va fi stabilită de instanţa judecătorească sau arbitrală.

Bunurile construite integral sau dobândite de societatea de proiect cu finanţare privată vor putea fi proprietatea societăţii de proiect pe durata contractului de parteneriat sau vor putea fi transferate în proprietatea partenerului public înainte de încetarea acestuia, cu plata de către acesta a unui preţ a cărui valoare şi modalitate de plată vor fi stabilite prin respectivul acord.

La încetarea din orice motiv a contractului, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect, reprezentând obiectul proiectului public precum şi cele necesare derulării serviciului public, vor fi transferate partenerului public libere de sarcini, în bună stare de funcţionare.

Dacă acordul a încetat ca urmare a expirării termenului pentru care a fost încheiat, bunurile respective vor fi transferate cu titlu gratuit.

"La încetarea contractului de parteneriat public-privat din orice motiv, cu excepţia expirării termenului pentru care a fost încheiat, bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect şi reprezentând obiectul proiectului public, precum şi cele necesare derulării servicului public vor fi transferate partenerului public cu plata unei compensaţii stabilite conform contractului de parteneriat public-privat, în funcţie de valoarea neamortizată a acestor bunuri", se arată în proiect.

Departamentul pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine va elabora normele de aplicare a legii, pe care le va supune spre aprobare Guvernului, în termen de 60 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial.

Legea actuală privind parteneriatele public-private, din 2010, va fi abrogată la intrarea în vigoare a celei noi.

În luna ianuarie, agenţia MEDIAFAX a anunţat că Guvernul va abroga actuala lege a parteneriatului public-privat, în urma criticilor formulate atât de Comisia Europeană, cât şi de reprezentanţii mediului de afaceri, şi va promova în regim de urgenţă un nou act normativ în domeniu.

Premierul Victor Ponta a declarat, la finele lunii ianuarie, că autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoarele 3 şi 4 de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiţii considerate drept prioritare, toate acestea fiind gândite spre a fi realizate în parteneriat public-privat.