Atunci cand un business intra intr-o perioada dificila multi aleg solutia falimentului pentru a scapa de probleme. Ei nici macar nu iau in calcul o eventuala insolventa si o reorganizare a activitatii firmei respective. Renuntarea la afacere are insa efecte multiple in economia nationala, disparitia unor joburi producand pierderi in lant. Specialistii Casei de Insolventa Transilvania au facut o analiza pentru a vedea care sunt beneficiile pe care reorganizarea unei companii le produce la nivelul economiei. Calculele arata ca prin pastrarea a 1.000 de locuri de munca, statul economiseste peste 2 milioane de euro. Astfel, prin efectul de multiplicare, salvarea unei firme cu 1.000 de salariati are un impact puternic asupra economiei locale, judetene sau nationale. In unele industrii un job direct asigura alte patru locuri de munca indirecte in randul furnizorilor sau clientilor.

De asemenea, cei 1.000 de angajati reprezinta 1.000 de consumatori, care au un impactul pozitiv direct asupra economiei locale. Cum majoritatea acestora au familii sau alti apartinatori pe care ii sustin din castigurile salariale, la numarul initial putem estima ca se adauga peste 2.000 de consumatori indirecti. Prin urmare, vorbim si despre un impact pozitiv indirect in economie prin cererea sporita de servicii si produse, generata de angajatii companiei.

Faptul ca nu vor avea loc disponibilizari, ca urmare a salvarii societatii, inseamna ca nu se va pune presiune pe bugetul de stat, si ca nu se vor accesa fondurile necesare acordarii ajutorului de somaj pentru persoanele concediate.

Un calcul simplist, dar concret, arata beneficiile statului:
• O companie ii plateste pe toti cei 1.000 de angajati cu salariul minim pe economie - 750 lei pe luna. In acest caz, salariul net va fi de 566 lei per salariat pe luna, adica 566.000 lei/luna pentru cei o mie de salariati.
• Contributia celor 1.000 de angajati la buget va fi de 184.000 lei/luna, iar contributia angajatorului este de 210.000 lei/luna. In total, o contributie lunara de 394.000 lei. In cazul in care sunt disponibilizati cei 1.000 de salariati, statul va plati – pentru salarii minime – somaj de 375.000 lei/luna.
• In concluzie, in cazul disponibilizarii a 1.000 de angajati, statul ar avea o pierdere de 769.000 lei/luna. Pe modelul de calcul ce pune in ecuatie doar incasarile directe ale statului, nu si impactul indirect in economie, intr-un an, prin pastrarea a 1.000 de locuri de munca statul salveaza peste 9.228.000 lei.
• Calculele sunt mult simplificate, nu iau in considerare faptul ca o companie cu 1.000 de salariati, de fapt, nu plateste doar salariul minim pe economie, deci diferenta intre incasarea in caz de mentinere a locurilor de munca si valoarea platilor la somaj creste proportional cu valoarea fondului de salarii.

Analiza impactului pe care il are in economie salvarea a 1.000 de locuri de munca trebuie sa ia in calcul si „efectul de multiplicare”, impactul pe care il are salvarea unei societati de anvergura, cum este cea care ar asigura 1.000 de locuri de munca, asupra economiei pe orizontala.

• Pentru a-si desfasura activitatea, compania asigura desfacerea unor produse si servicii de catre companii locale care-i sunt furnizori. Si nu e vorba doar despre furnizori de materie prima sau de utilitati, ci este vorba si de furnizori de servicii cum ar fi avocati, medicina muncii, consultanta, servicii financiare etc.
• Eliminarea de pe piata a unui astfel de agent economic va duce la scaderea cifrei de afaceri si la pierderi directe pentru furnizorii sai.
• In cazul intrarii in faliment a unei societati comerciale, rata medie de acoperire a creantelor creditorilor furnizori care nu beneficiaza de garantii reale este sub 20%.
• Prin pastrarea in circuitul economic a unei astfel de companii, se pastreaza de asemenea, datorita efectului de multiplicare a locurilor de munca, si locurile de munca indirecte asigurate de aceasta. Numarul locurilor de munca indirecte poate fi de cateva ori mai mare decat cel al locurilor de munca directe asigurate.

„Fara a face calcule complicate in care sa luam in considerare si celelate aspecte - consumul, intretinerea familiilor etc. - mentinerea unei companii care asigura 1.000 de locuri de munca ar trebui sa fie o prioritate a statului, iar acesta ar trebui sa se implice in mod activ in a crea facilitati, inlesniri si reduceri la plata datoriilor bugetare. Tocmai din aceste considerente economice si de politica sociala, Casa de Insolventa Transilvania s-a concentrat pe identificarea de mecanisme care sa creasca procentul national de restructurare si reorganizare judiciara, situat in prezent la valori de 4-8% din total insolvente”, explica reprezentantii Casei de Insolventa Transilvania.