Bancherii: „Moda“ insolvenţelor trebuie să se termine. Insolvenţa este o realitate prin care economia se curăţă, răspund practicienii
Bancherii consideră că circa 70% dintre firmele care apelează la procedura insolvenţei o fac deoarece consideră că este "la modă" să realizeze un "haircut" (o reducere substanţială a datoriilor), dar această situaţie trebuie să înceteze. De cealaltă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian susţine reorganizarea companiilor de stat prin această procedură, despre care consideră că "ajută la funcţionarea economiei şi nu la compromiterea ei". Între aceste puncte de vedere s-au derulat ieri discuţiile în cadrul seminarului "De la insolvenţă la restructurare: cum pot reveni în piaţă firmele cu ajutorul reorganizării judiciare", organizat de ZF.
Insolvenţele continuă să dea bătăi de cap mediului de business, în condiţiile în care circa 100.000 de firme au intrat în incapacitate de plată în ultimii cinci ani, iar ponderea celor care s-au însănătoşit sau au şanse să o facă nu depăşeşte 5-6%.
Situaţia dificilă va continua şi în acest an, când o serie de grupuri locale vor epuiza resursele care le-au ţinut în viaţă în ultimii ani, în timp ce statul, prin Ministerul Economiei, încurajează reorganizarea prin insolvenţă, după ce în ultimul an a deschis cutia pandorei prin declanşarea procedurii la Hidroelectrica şi Oltchim.
Aproape toate companiile de stat din portofoliul AVAS şi de la ANAF ar fi considerate insolvente la o analiză amănunţită, iar obligaţia autorităţilor este aceea de a revigora aceste companii şi de a le face privatizabile, a declarat ministrul economiei Varujan Vosganian în cadrul seminarului pe tema insolvenţei organizat de ZF, în parteneriat cu firmele RVA Insolvency, ZRP Insolvency, Five Advisory, BDO Business Restructuring şi SCA Stratulat Oncescu.
"La nivelul administraţiei de stat vom trata insolvenţa cu respectul cuvenit, ca o instituţie care ajută la funcţionarea economiei şi nu la compromiterea ei", a mai spus ministrul.
"Pentru o foarte mare parte din societăţi, circa 70%, consider că insolvenţa este o modă, nu o necesitate", a declarat, pe de altă parte, Octavian Marcu, director restructuring & workout în cadrul băncii elene Piraeus. "Această modă, practicată de către oportunişti, trebuie să se termine şi chiar dacă pentru 2013 sunt aşteptate poate la fel de multe cazuri de insolvenţă, cred că suntem pe ultima sută de metri cu fenomenul insolvenţelor", a mai spus reprezentantul Piraeus.
Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), aruncă oarecum "pisica" în curtea băncilor, despre care consideră că au amânat luarea unor măsuri drastice la timp pentru a nu-şi strica bilanţurile. "Băncile au băgat sub preş dosarele în toţi aceşti ani şi unde am ajuns? La o rată a creditelor neperformante de 17%", a spus Stănescu, care a prezentat statistici conform cărora circa 28.000 de societăţi au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu un nivel de 5.000-6.000 de firme în 2005-2006.
Partea pozitivă pentru jucătorii implicaţi în această piaţă este legată de faptul că după circa patru ani de criză au început să apară primele companii care au reuşit să se reorganizeze prin procedura insolvenţei, iar interesul pentru activele acestor firme este în uşoară creştere, astfel că au început să apară tranzacţii.
Cu sau fără "modă", imaginea antreprenorilor care se confruntă cu insolvenţa este afectată. "Vom rămâne cu o ştampilă de firmă care a trecut prin procedura insolvenţei", apreciază Ioana Necula, CEO al firmei International Leasing, care în 2010 a intrat în insolvenţă, iar în acest an intenţionează să închidă procedura după trei ani de reorganizare.
Pentru numeroase firme reorganizarea înseamnă şi cedarea pachetului de control cu situaţii dintre cele mai variate, în care în acţionariat au intrat bănci, investitori strategici, "vulturi" imobiliari sau chiar preluări ostile, situaţie care a avut loc în cadrul producătorului Prodlacta Braşov, preluat de către "magnatul laptelui" din Republica Moldova.
"În ultima perioadă am observat un oarecare interes mai mare pentru activele firmelor aflate în insolvenţă, ţinând cont că am avut tranzacţii precum Tower Center, Prodlacta Braşov sau Laminorul Focşani", a declarat Ştefan Dumitru, partener în cadrul firmei RVA Insolvency.
Tot pentru vânzare sau cel puţin o schimbare de management intenţionează şi statul să deschidă procedura insolvenţei pentru mai multe companii deţinute. "Eu am în vedere insolvenţa urmată de privatizare. Dacă facem o evaluare a companiilor noastre, cele care sunt în portofoliul AVAS şi cele pe care dorim să le preluăm de la ANAF, mai toate sunt în insolvenţă", a mai spus Vosganian.
"Cu privire la intrarea firmelor în insolvenţă, eu consider că nu este vorba atât de o modă, cât de o necesitate. Consider însă că ar fi nevoie ca procedura să fie deschisă mai devreme, nu când firmele sunt la stadiul de reanimare", a declarat şi Geanina Oancea, partener în cadrul firmei BDO Business Restructuring.
Toată situaţia ultimilor ani, cu avalanşa de firme intrate în insolvenţă şi faliment, a afectat şi încrederea investitorilor străini care analizau piaţa locală pentru achiziţii.
"Am întâlnit investitori interesaţi să vină aici, a căror reticenţă nu le-a permis să facă acest pas. Ei trebuie să primească încredere de la noi, să înţeleagă avantajele şi riscurile. Practica neunitară în insolvenţă este un element care descurajează investitorii", apreciază avocatul Ramona Oncescu, managing partner în cadrul firmei Stratulat Oncescu.
Pentru a gestiona mai bine zecile de mii de active şi proprietăţi care au intrat pe mâna lichidatorilor, UNPIR va lansa în următoarele săptămâni un portal care va reuni toate activele practicienilor propuse spre vânzare. Totodată, recent a fost înfiinţat şi un institut de pregătire a practicienilor în insolvenţă, condus de către Simona Miloş.
Sursa:
Comentarii