Pentru ca România să mai dea Europei peste opt ani o Capitală Culturală (CCE) trebuie să investească cel puţin 15 milioane de euro în acel oraş, după care va trebui ca administraţia locală să susţină cultura în acea urbe şi chiar în acea regiune, pentru că altfel visul de a avea din nou un oraş de excelenţă în cultura europeană se va destrăma la prima jurizare la Bruxelles, susţine
Constantin Chiriac, singurul român care decide la Bruxelles oraşele CCE.

"Până acum nu a existat nicio Capitală Culturală sub 15 milioane de euro alocaţi evenimentelor pentru anul respectiv, nu vorbesc de pregătire şi partea post-eveniment, pentru că asta este luată foarte serios în considerare. Dacă tu faci, vezi Doamne, un foc de artificii şi multe lumini şi tot felul de sărbători în anul respectiv, dar anul viitor s-a tăiat bugetul şi anii viitori la fel şi nu se mai face nimic, în mod cert acea Capitală Culturală nu este luată în considerare", a declarat joi, într-un interviu acordat Agerpres, Constantin Chiriac, directorul Teatrului "Radu Stanca" din Sibiu.

Fost preşedinte de două ori al Comisiei de selecţie şi de monitorizare a oraşelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, Constantin Chiriac vorbeşte despre cum trebuie să ne pregătim pentru a scoate în evidenţă cultura minorităţilor, dar şi a îmbogăţi regiunile, în perspectiva viitoarei CCE, care va fi mult mai mult decât o capitală regională. "Doi ani e o perioadă foarte scurtă pentru a te pregăti la modul foarte serios, pentru că dosarul care trebuie depus, trebuie să prevadă tot ceea ce înseamnă dezvoltarea acelui proiect, începând din această clipă, 2014, cel mai târziu până în 2025, inclusiv, în care nu poţi să minţi. Trebuie să vii cu bugete, trebuie să vii cu acţiuni, cu linii de forţă, cu o politică culturală, la nivelul acelui oraş şi, eventual, şi lucrul acesta este menţionat, la nivelul acelei regiuni", a spus Constantin Chiriac.

Acesta explică cum minorităţile ajung să fie egale în promovarea culturală europeană într-un oraş CCE.

"Cele două dimensiuni pe care le cere imperativ programul 2014-2020, crearea noului public şi integrarea minorităţilor, cu o focalizare specială, pentru că nu s-a putut pune numai problema ţiganilor, dar este o problemă uriaşă şi din această cauză s-a notificat această integrare a minorităţilor. Sunt probleme serioase care trebuie luate în dezbatere, aici trebuie să fie o decizie a Guvernului, după care implementarea prin Ministerul Culturii a competiţiei", a adăugat Constantin Chiriac.

Primul oraş românesc devenit în urmă cu şase ani Capitală Culturală Europeană, Sibiul, beneficiază în acest an, de investiţii cu 66 la sută mai mari în domeniul culturii, tocmai pentru a-şi atrage cât mai mulţi turişti, asta după ce anul 2012 a fost declarat deja de primarul municipiului, Klaus Iohannis, cel mai bun din domeniul turistic. "Până acum, abordarea noastră, a Sibiului, de a investi în cultură şi de a profila oraşul ca oraş cultural a dat rezultate excepţionale şi vom continua aşa", a anunţat recent Iohannis. Potrivit acestuia, în 2013 municipalitatea investeşte 6 milioane de lei în cultură, cu 66% mai mult faţă de anul trecut.

Nu doar administraţia continuă să ţină sus standardul CCE Sibiu, ci şi actorii culturali. Spre exemplu, anul trecut, spectacolul vedetă al Capitalei Culturale Europene Sibiu, "Faust", a aniversat o sută de reprezentaţii. Un reper important al teatrul românesc de după ‘89, producţia Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu a avut premiera pe data de 19 septembrie 2007 şi reprezintă unul din proiectele de referinţă ale Programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007. Inclus pe lista celor mai mari spectacole ale lumii în publicaţia teatrologului John Freeman (Greatest shows on Earth, 2011), spectacolul regizat de Silviu Purcărete a avut reprezentaţii pe cele mai importante scene europene: Festivalul Goethe de la Frankfurt (Germania, 2008), Festivalul Internaţional de la Edinburgh (Regatul Marii Britanii, 2009) şi Tour & Taxis Bruxelles (Belgia, 2011). De-a lungul celor cinci ani de reprezentaţii, peste 40.000 de spectatori din toate colţurile lumii au luat parte la acest spectacol distins cu premiul pentru cea mai bună interpretare feminină într-un rol principal (Ofelia Popii) şi cea mai bună scenografie (Helmut Stuermer) în 2008 la Gala UNITER, premiul Herald Angel Awards acordat Ofeliei Popii la Edinburgh în 2009, precum şi un premiu de excelenţă oferit în 2010 în cadrul Galei UNITER.

Secretul succesului de un milion de turişti atraşi în premieră, la Sibiu, în 2007, se reduce la investiţii. Primăria a fost cel mai puternic investitor cultural al Programului Sibiu-CCE 2007. Cele mai multe finanţări pentru proiecte culturale în 2007 au venit de la primăria municipiului, 8,2 milioane de euro pentru 215 proiecte. Ministerul Culturii se află pe locul al doilea în topul investitorilor în proiectele culturale de la Sibiu, cu 3,4 milioane de euro pentru 99 de proiecte. Comisia Europeană deţine locul al treilea, cu 1,4 milioane de euro investiţi în evenimentele care marchează închiderea programului. Locul al patrulea în topul finanţatorilor este ocupat de Consiliul Judeţean, cu suma de 450.000 de euro, pentru 21 de proiecte. Ultimul loc în topul investitorilor culturali este Asociaţia Sibiu Capitală Culturală Europeană cu 7.500 de euro pentru două proiecte.

În 2007, sub egida Programului Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007 au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2.062 de manifestări - un caleidoscop de genuri şi direcţii artistice pentru gusturi diferite: de la teatru şi pictură, muzică, film, dans, literatură şi arhitectură la artă contemporană şi gastronomie. Manifestările incluse în Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural şi multilingvistic al oraşului şi au confirmat sloganul: "Un oraş al culturii - un oraş al culturilor". Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune, redând caracterul european al Programului.