Economia a primit 2,8 mld. euro de la UE anul trecut, jumătate din ţintă, dar suficient pentru a ţine cursul jos şi pentru a plăti din datoria externă.

Datele de la finalul lunii decembrie 2013 arată că în România au intrat 2,8 mld. euro din fon­duri europene în 2013, ceea ce adăugat la suma de 2,2 mld. euro atra­să în perioada 2008 - 2012 înseam­nă un nivel al absorbţiei de 5 mld. euro în perioada de bugetare 2007-2013.

Ţinta la începutul anului era de 5 miliarde de euro fonduri atrase în 2013, deci obiectivul a fost atins la jumătate. Dacă s-ar menţine ritmul de absorbţie, de dublare a fondurilor atrase în fiecare an, ar însemna că în 2014 ar trebui să intre în economie 5 mld. euro. Astfel, rata totală de absorbţie a ajuns la 26% în decembrie anul trecut, faţă de un obiec­tiv de 50%, ceea ce înseamnă că în exerciţiul bugetar 2007-2013 Româ­nia a atras de la UE prin fonduri structurale doar un sfert din suma de 20 mld. euro care i-a fost pusă la dispoziţie.

Chiar şi aşa, BNR a profitat din plin de valuta intrată în ţară prin Ministerul de Finanţe pentru a ţine cursul sub control, iar acest lucru a fost subliniat şi de guvernatorul Mugur Isărescu.

Încasările din fonduri europene au contribuit şi la reducerea datoriei externe, care a ajuns la 97,3 miliarde de euro în noiembrie anul trecut (fiind cu 2,4 mld. euro mai mică decât în 2012). Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene, a spus ieri că şi-a fixat pentru 2014 atragerea a „2,8 miliarde de euro pentru a evita pierderea vreunui euro”, potrivit Mediafax. Estimările sale sunt mai pesimiste decât cele ale analiştilor, care spun că în economie ar trebui să intre cel puţin 5 miliarde de euro din noile rambursări din 2014.

Absorbţia de fonduri structurale din 2013 l-a făcut mai încrezător chiar şi pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a afirmat, într-un interviu recent pentru Mediafax, că banii veniţi de la UE, în special în a doua parte a anului trecut, au fost vânduţi către BNR (în calitate de agent al statului) şi banca centrală a făcut emisiune de lei.
„În mod normal, noi ar fi trebuit, când am cumpărat valută de la Finanţe, să fi absorbit şi excesul de lichiditate. Dacă nu am făcut-o, a fost din raţiuni bine fundamentate. Noutatea a fost că, exact pentru a confirma un trend, şi anume că inflaţia vine în jos şi dobânzile trebuie să se ducă şi ele în jos, concomitent cu reducerea ratei de politică monetară, am lăsat această lichiditate în piaţă şi am ajuns din poziţie de creditor în poziţie de debitor. Am evitat astfel şi o eventuală apreciere excesivă a cursului leului”, a explicat guvernatorul.