România a atras prin programul de finanţare cu fonduri europene a infrastructurii de transport (POS-T) sub o treime din cele 4,4 miliarde de euro pe care Bruxelles-ul le-a alocat în perioada 2007-2013. În timp ce în România reţeaua de autostrăzi are sub 650 kilometri, iar trenurile de călători merg cu doar 43 de kilometri pe oră în medie, banii de la Comisia Europeană sunt neconsumaţi. Circa 3 miliarde de euro încă aşteaptă în seifurile Bruxelles-ului să fie cheltuite de către români pe şosele şi căi ferate.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, România a devenit beneficiară a mai multor programe de finanţare din bani europeni, cel mai mare fiind cel dedicat infrastructurii de transport, prin care autorităţile de la Bucureşti primeau 4,413 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013.

Din această sumă, guvernul a reuşit să tragă de la Uniunea Eruopeană până la sfârşitul lunii februarie a acestui an doar 1,38 de miliarde de euro, echivalentul a puţin peste 31% din alocarea totală, astfel că mai are timp până la finalul anului viitor să atragă circa 3 miliarde de euro.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în primii doi ani, 2007 şi 2008, nici măcar un euro nu a venit de la Bruxelles pentru proiectele de infrastructură de transport, iar în 2010, 2011 şi 2012 sumele atrase au fost mici, ajungând la un total de sub 300 de milioane de euro.

Mai mult, în prima jumătate a anului trecut, fondurile europene alocate prin POS-T au fost blocate, astfel că toate plăţile de la Bruxelles pentru infrastructura de transport au fost suspendate. Abia în vara anului trecut rambursările au fost deblocate, iar până la finalul lui 2013 România reuşea să ajungă la plăţi de la Comisia Europeană de 876 de milioane de euro, echivalentul a sub 20% din banii alocaţi prin POS-T. Plăţi mai mari au fost realizate în luna februarie acestui an, astfel că România a ajuns la un grad de absorbţie de 31,2% din banii alocaţi prin POS-T, echi­valentul a 1,38 miliarde de euro.

Proiecte semnate de 3,5 miliarde de euro
Care sunt motivele pentru care absorbţia în cadrul POS-T a fost atât de înceată până anul trecut? „Problemele la POS-T au fost diverse, de la beneficiarii care nu depuneau cereri de rambursare până la licitaţiile realizate mai mult sau mai puţin corect şi con­testaţiile ulterioare apărute, respectiv până la managementul defectuos al programului. De un an însă, au fost luate măsuri care au mărit rata de absorbţie“, spune Cosmin Drăgoi, managing partner al firmei de consultanţă în fonduri europene M 27. El adaugă că este posibil ca până la finalul anului viitor, adică termenul până la care România mai poate primi bani din alocarea pe 2007-2013, sumele din POS-T să nu fie consumate integral. „Nu ştiu dacă se vor trage toţi banii, dar cred că POS-T va avea unul dintre cele mai ridicate, dacă nu chiar cel mai ridicat grad de absorbţie dintre toate programele pe fonduri europene“, spune Drăgoi.

România a atras până la finalul lunii februarie circa 34%, echivalentul a 6,2 miliarde de euro, din suma totală pe care o poate primi de la Uniunea Europeană în exerciţiul financiar 2007-2013 prin cele 7 programe (POS-T, POS Competitivitate, Programul Ope­raţional Regional, POS Asistenţă Tehnică, POSDRU, POS Mediu, POS Dezvoltarea Capacităţii Admi­nistra­tive).

Guvernul mai are la dispoziţie mai puţin de un an şi nouă luni, adică până la finalul lui 2015, pentru a finaliza proiectele de investiţii începute şi pentru a „înghiţi“ restul de până la 19,2 miliarde de euro, cât înseamnă alocarea totală de fonduri structurale în perioada 2007-2013.
Anul trecut a fost cel mai bun an pentru absorbţia de fonduri europene, în contextul în care s-au făcut decontări pentru proiecte cu valori mari, suma nou intrată în 2013 fiind de 2,8 miliarde de euro.