Limitarea licitaţiilor săptămânale repo derulate de BNR este o metodă mai rapidă şi mai eficace de acţiune decât modificarea dobânzii de politică monetară, cu un impact mai important asupra cursului de schimb, a declarat la Varşovia guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, citat de Bloomberg.
Astfel, impactul unei limitări a lichidităţii asupra cursului este mai eficace decât modificarea dobânzii, a explicat guvernatorul BNR.
BNR a publicat vineri un curs de referinţă în urcare, pentru a cincea sesiune consecutiv, la 4,5809 lei/euro, un nou maxim al ultimelor 11 săptămâni şi aproape de recordul consemnat la începutul lunii august.
BNR a anunţat luni că a plafonat din nou la 6 mld. lei (1,3 mld. euro) suma cu care împrumută băncile prin operaţiuni repo după ce săptămâna trecută a reluat limitarea finanţării, pe fondul creşterii cursului pe piaţa interbancară peste 4,59 lei/euro. Băncile au atras întreaga sumă, însă cererea a atins un nivel record, de 21,4 mld. lei.
Prin licitaţiile repo BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Sumele sunt împrumutate pe o perioadă de o săptămână.
La finele lunii septembrie, Consiliul de Administraţie al BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an. Banca centrală a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, până la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară.
BNR a reînceput săptămâna trecută să limiteze sumele împrumutate prin licitaţiile repo, când a acordat unui număr de 11 bănci 6 mld. lei (1,3 mld. euro). Din luna septembrie şi până pe 8 octombrie, BNR a împrumutat băncile cu sumele solicitate.
Cele patru licitaţii repo organizate de BNR în luna august au avut sumele plafonate, pentru prima dată din 2008, iar leul a beneficiat parţial de decizia băncii centrale, întrucât dobânzile practicate de bănci au crescut uşor. Un efect negativ al acestor plafonări a fost însă creşterea randamentelor la titlurile de stat, astfel că Ministerul Finanţelor a reuşit să împrumute doar 1,4 miliarde de lei, sub suma planificată, de 2,5 miliarde de lei. Un alt factor care a dus la creşterea randamentelor a fost reprezentat şi de tensiunile politice cauzate de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu şi de referendumul ce i-a urmat.
La ultima licitaţie pentru certificate de trezorerie cu scadenţă la 11 luni Trezoreria a reuşit să împrumute doar 578,3 mil. lei, faţă de nivelul programat de 1 miliard de lei. Totodată, randamentul a crescut la 6,02% pe an, de la nivelul de 5,95% pe an acceptat la precedenta licitaţie cu titluri cu scadenţă apropiată, de 12 luni.
În opinia analiştilor Erste Group, costurile de finanţare ale României ar putea creşte în perioada rămasă până la sfârşitul anului şi chiar după, ca urmare a declaraţiei "bulversante" a premierului Victor Ponta că necesităţile de finanţare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite.
"Randamentele (obligaţiunilor de stat - n.red.) şi-au menţinut tendinţa de creştere săptămâna aceasta, în timp ce banca centrală a continuat să limiteze lichiditatea în piaţă prin intermediul operaţiunilor repo la o săptămână (6 miliarde de lei), în încercarea de a contracara slăbirea leului. Mai mult, declaraţia bulversantă a premierului Ponta - retrasă ulterior - potrivit căreia necesităţile de finanţare pentru ultimele 45 de zile din acest an nu sunt acoperite este de natură a spori incertitudinea, iar investitorii nu se vor sfii să liciteze mai sus în perioada rămasă din acest an şi chiar în continuare", se arată într-o analiză a Erste.