Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod Penal, in luna iulie a acestui an, frauda in asigurari va fi incriminata ca forma de infractiune separata, fiind inclusa in capitolul infractiunilor contra patrimoniului prin nesocotirea increderii.

"Inselaciunea privind asigurarile> va fi reglementata conform art. 245 din noul Cod Penal, sanctiunea pentru aceasta fapta savarsita in forma cea mai grava fiind inchisoarea de la unu la 5 ani", ne-au precizat reprezentantii Casei de avocatura Daniel FLOREA si Asociatii.

In prezent, frauda in asigurari nu este incriminata in mod distinct in legislatia din Romania. Totusi, modalitatile prin care se realizeaza faptele de frauda in asigurari, in functie de pericolul social pe care acestea il prezinta, pot constitui infractiuni care sunt reglementate expres de legislatia in vigoare.

Cea mai raspandita incadrare penala o reprezinta inselaciunea, reglementata de art. 215 din Codul Penal. De cele mai multe ori, aceasta este insotita de comiterea altor infractiuni, precum falsul in inscrisuri sub semnatura privata, uzul de fals reglementat, falsul in declaratii reglementat sau falsul privind identitatea.

Asadar, pedepsele pot varia de la amenzi penale, pentru faptele cu grad mai mic de pericol social (falsurile), pana la sanctiunea cu inchisoarea de 15 ani in cazul infractiunilor de inselaciune. La limita maxima speciala de 15 ani, se poate adauga un spor de pedeapsa de pana la 5 ani, in anumite situatii.

Specialistii citati au subliniat ca "de asemenea, pentru infractiunile de inselaciune, legiuitorul a reglementat si sanctionarea tentativei, cu limite de pedeapsa cuprinse intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul pedepsei sa fie mai mic decat minimul general al pedepsei".

Si in ceea ce priveste persoanele juridice, raspunderea pentru tentativa de frauda este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazuta de lege pentru infractiunea consumata, reduse la jumatate.

Desi nu exista statistici la zi privind amploarea fraudelor in asigurari din Romania, se constata totusi o usoara crestere a tentativelor de frauda, ca urmare a crizei economice. De altfel, specialistii preconizeaza ca asiguratorii au avut in 2012 pierderi de circa 100 mil. EUR in urma solicitarilor frauduloase de daune. Potrivit unui sondaj realizat recent de 1asig.ro, mai mult de jumatate dintre respondenti considera ca fraudele reprezinta peste 20% din totalul despagubirilor, alti 33,3% atribuind fraudelor intre 10% si 20% din valoarea daunelor platite de asiguratori.

Avocatii de la Daniel FLOREA si Asociatii subliniaza ca "fraudele in asigurari trebuie sesizate de partea vatamata prin frauda, respectiv de companiile de asigurari. Acestea pot depune plangeri la parchetele de pe langa judecatorii, judecatoria fiind instanta competenta sa judece astfel de fapte. De asemenea, sezizarea poate fi facuta si de persoane care nu au fost vatamate prin frauda, prin denunt."

Pe de alta parte, companiile de asigurari opteaza rareori pentru sesizarea autoritatilor competente, multumindu-se cu retragerea pretentiilor de despagubire din partea fraudatorilor.

"In ceea ce priveste alegerea intre sesizarea organelor in drept sa solutioneze o situatie de frauda sau retragerea pretentiilor, raspunsul vizeaza in principal timpul de rezolvare a unor astfel de fraude. Fireste, atunci cand frauda are caracter penal, retragerea sesizarii nu este posibila la faza de urmarire penala, retragerea pretentiilor fiind posibila numai dupa constituirea ca parte civila a partii vatamate prin frauda", au incheiat acestia.