Fondatorul WhatsApp, Jan Koum, va intra în rândurile miliardarilor îmbogăţiţi pe internet după încheierea tranzacţiei de 19 miliarde de dolari prin care Facebook-ul lui Mark Zuckerberg va prelua aplicaţia de mesagerie instant.
Pentru Koum (38 de ani), noul statut contrastează cu tinereţea petrecută în Statele Unite, ca adolescent imigrant din Ucraina, crescut într-o familie asistată social.

Jim Goetz, partener la fondul de capital de risc Sequoia Capital, spune că aversiunea lui Koum faţă de publicitate şi folosirea datelor personale ale utilizatorilor pentru a vinde reclame provine din copilăria petrecută în comunism, cu teama permanentă de "poliţia secretă", transmite Bloomberg.

Sequoia Capital este singurul investitor care a avut încredere în WhatsApp şi a finanţat devreme dezvoltarea companiei. Alături de Koum şi Acton, Sequoia va fi al treilea mare câştigător al mutării Facebook.
WhatsApp nu adună informaţii referitor la numele, sexul, adresa sau vârsta utilizatorilor. Pentru utilizarea serviciului este suficientă confirmarea numărului de telefon.

"Este o abordare clar contra pieţei, influenţată de experienţele lui Jan dintr-o copilărie petrecută într-un stat comunist cu poliţie politică. L-a făcut să aprecieze mijloace de comunicare care nu sunt urmărite sau ascultate", explică Goetz într-o postare publicată miercuri pe blogul fondului Sequoia Capital.

Angajat la Yahoo până în 2007, Koum a părăsit compania alături de programatorul Brian Acton, deziluzionaţi de obsesia cu publicitatea a companiilor de servicii online.

În 2009, cei doi au înfiinţat propria firmă, cu o strategie bazată pe crearea unei aplicaţii de mesagerie uşor de utilizat, ignorând complet advertisingul.

"Nimeni nu se trezeşte dimineaţa gândindu-se la publicitate, nimeni nu adoarme cu gândul la noile reclame pe care le va vedea mâine. Fără publicitate! Fără jocuri! Fără şmecherii!", scria Koum în 2012 într-o postare pe blog.

Strategia a dat roade. În cinci ani, WhatsApp a acumulat 450 milioane de utilizatori activi lunar, de două ori mai mulţi decât Twitter. Miercuri, Mark Zuckerberg a cumpărat compania pentru 19 miliarde de dolari, cea mai mare tranzacţie din sectorul IT începând din 2001, când Time Warner fuziona cu AOL într-o afacere de 124 miliarde de dolari.

Koum şi Acton vor deveni miliardari în dolari după perfectarea vânzării:
Koum va primi un post de director în Consiliul de Administraţie al Facebook, compania care operează cea mai mare reţea de socializare din lume, cu peste 1,2 miliarde de utilizatori, afaceri de 8 miliarde de dolari pe an şi o capitalizare de piaţă de 173 miliarde de dolari.

Acton (44 de ani) a crescut în statul american Michigan şi a fost cel de-al 44-lea angajat al Yahoo, potrivit revistei Wired. În perioada petrecută la Yahoo, Acton s-a ocupat de publicitate, comerţ electronic şi servicii de călătorie. Acton a investit în timpul boom-ului dot-com şi a pierdut milioane de dolari odată cu spargerea balonului speculativ.

Koum a fost adus la Yahoo de Acton, care i-a fost mentor, potrivit Forbes. În 2009, Acton anunţa pe Twitter că a încercat să se angajeze la Facebook, dar a fost respins. Câteva luni mai târziu, cei doi au fondat WhatsApp cu scopul de a crea o platformă de mesagerie uşor de utilizat, care permite utilizatorilor să evite tariful perceput de operatorii de telefonie mobilă pentru SMS-uri.

Noua companie nu a investit în marketing şi nu a angajat un specialist în relaţii cu publicul, pariind că aplicaţia va deveni populară datorită recomandărilor câştigate din partea utilizatorilor. WhatsApp a luat avânt în cercuri de prieteni sau familii separate de graniţe, în special în Europa, unde costul SMS-urilor internaţionale reprezintă o problemă.

Koum şi Acton au preferat discreţia. Sediul companiei din Mountain View, California, nu are nici măcar un panou la intrare, potrivit lui Goetz.

"În timp ce alţi concurenţi promovau jocuri şi încerca să-şi accelereze extinderea, Jan şi Brian s-au devotat unui serviciu curat, foarte rapid, care funcţionează perfect", noteză investitorul.

Strategia WhatsApp de a ignora complet publicitatea contrazice flagrant modelul de afaceri al Facebook, care caută permanent noi modalităţi de a vinde spaţiu publicitar şi de a transforma în venituri volumele uriaşe de informaţii pe care le acumulează despre utilizatorii săi.